Să înțelegem bâlbâiala de Betiana Cioacă

by Editura Virtuală / luni, 18 februarie 2019 / Publicat în: Științe / Științe de frontieră

Pe tărâmul magic al vieții trăiesc și cresc oameni. Ei trăiesc conduși de legile dezvoltării și învățării, adesori înconjurați de lucruri vătămătoare.
Responsabilii primari ai educației și creșterii copiilor sunt părinții. „Există adevărate nevroze infantile și psihoze care au debutat cu tulburări ce ar fi fost rezolvate dacă părinții și copiii ar fi fost ajutați să se înțeleagă fără angoase și sentimente de culpabilitate, de o parte și de alta” (Francoise Dolto – Când apare copilul, Ed. Humanitas, 1994). De aici, de la această idee, a luat naștere școala Mindfullnes, acele ateliere pentru părinți în care aceștia învață cum să asculte activ și să găsească soluții în situații de criză.
Principalul obstacol în calea rezolvării nevrozei lingvistice este frica de eșec, concretizată de obicei în gânduri negative („inutil să încerc… nu voi reuși”). Astfel de certitudini îi condamnă pe bâlbâiți la inacțiune. Bâlbâitul ar vrea să fie eroul pe acest tărâm magic, dar el este doar victimă.

Dar visul revine, caci de peste generatii, i se transmite un mesaj: trebuie sa afle neaparat adevarul despre cea care i-a lasat o importanta mostenire spirituala si materiala, pentru a se putea apropia de masa de scris, pentru a-si regasi propria cale si a se elibera de umbrele trecutului.

Programarea ta de autorealizare ca om îți determină anumite gânduri; gândurile produc sentimente (de frustrare – atunci când nu reușești să-ți atingi scopul); sentimentele – în mod normal determină acțiuni (fie sub sigla „luptă, nu te da bătut!” sau sub sigla „Totul este inutil. Mai bine fugi.”). Acțiunile vor conduce întotdeauna la rezultate (pozitive, dacă încerci ceva spre a-ți atinge scopul, sau negative, dacă rămâi un simplu spectator la caruselul vieții).

Autorul