VERSIUNEA ALPHA

Ce este o carte electronică?

Ei bine, cartea electronică (denumită şi carte digitală sau e-book) este noul mod de prezentare al unui text îmbogăţit cu diferite elemente care îl fac să arate ca o pagină de text dintr-o carte, cu diferenţa că acest text se „mulează” pe ecrane de mărimi diferite şi, în acelaşi timp, îşi păstrează un aspect coerent pentru ca cititorul să nu simtă diferenţa faţă de o carte obişnuită. Este, dacă vreţi, viitorul lecturii, deoarece – ca de altfel foarte multe lucruri din viaţa noastră modernă, transformă un obiect material (format din hârtie, cerneală, maşini de tipărit mari şi greoaie şi multe alte asemenea) într-unul imaterial, care poate fi înregistrat pe diverse suporturi, trimis la distanţă fără costuri şi accesat oricând, oriunde, fără grija că nu ţine lipiciul sau se îndoaie vreo foaie.

În sine, cartea digitală este o colecţie de fişiere (ca şi o pagină de web) care, arhivate şi redenumite, formează un fişier special ce poate fi citit de către dispozitive şi softuri special create pentru a citi această arhivă. În spate stau, la bază, limbajele html, xhtml, xml, stilurile CSS şi imaginile. În fapt, există numeroase unelte de realizare a acestor arhive şi altele de citire (e-citire) care, într-un fel, oferă independenţă scriitorilor şi mobilitate cititorilor.

În acest ghid ne-am propus să oferim o serie de elemente de bază scriitorilor care doresc să-şi convertească ori să-şi publice cărţile în acest format. Desigur, ca în orice domeniu, este necesară acumularea unei serii de cunoştinţe şi muncă specifică. Şi, tot ca în orice domeniu, există oameni care fac acest lucru ca o muncă în sine, ajutându-i pe cei care n-au chef, nu pot sau nu-şi doresc să-şi bată capul cu dedesubturile conversiei digitale.

Începutul

Până la urmă, şi un document creat în Microsoft Word, ca să dăm exemplu de un foarte cunoscut editor de text, este un format digital. Din păcate, acesta este prea complicat în măruntaie (introduce foarte multe elemente pe care nu le vedem, dar care ajută textul să arate într-un anumit fel pe pagina de hârtie) şi nu îndeplineşte cerinţele specifice ale cititoarelor de cărţi, dispozitive uşoare, mici şi… destinate să facă multe lucruri într-un spaţiu redus. Dacă exportaţi un „doc” în HTML şi apoi deschideţi cu un soft specific acest document, veţi constata că în spatele unei pagini simple sunt foarte multe şi complicate elemente de formatare.

În orice caz, pentru a realiza o carte electronică, ai sigur nevoie de textul scris într-un procesor de text. Aşa că, dacă ai un manuscris, apucă-te şi pregăteşte-l în format electronic.

IMPORTANT! O carte este altceva decât un articol pe blog. Verifică, te rugăm, o serie de reguli elementare privind realizarea unui text în limba română.

Totul trebuie făcut foarte simplu

Ai sau nu ai nevoie de un aspect pompos al cărţii pentru a o prezenta cititorilor? Am fost învăţaţi de către societate că ambalajul vinde. Şi, de ce să nu recunoaştem, suntem cu toţii condiţionaţi în acest fel.

Pentru o carte digitală, este bine să păstrezi aspectul profesional. Totuşi, sunt multe părţi specifice unei cărţi tipărite la care poţi renunţa. Unul dintre acestea este designul exagerat al conţinutului. Dacă nu este vorba despre o carte pentru copii sau una ilustrată, atunci trebuie să te concentrezi pe mesajul cărţii, pe text. Calitatea literară (inclusiv gramaticală) a textului prevalează asupra aspectului grafic. „Degeaba arată frumos, dacă sunt otrăvite” – se spune despre fructele şi legumele prea aspectuoase ca să mai fie şi sănătoase.

Formatul digital este diferit de tipar

Cărţile digitale diferă de cele tipărite şi nu vor arăta niciodată la fel. Încearcă să creezi un format cât mai simplu, astfel încât acesta să fie afişat corect de cât mai multe e-cititoare.

În cartea electronică nu există noţiunea de pagină şi nici de numerotare a paginii (coloncifru), header (colontitlu) sau footer (note de subsol). Dispozitivele de e-lectură şi aplicaţiile software permit utilizatorilor personalizarea fontului, mărimii acestuia şi spaţierii dintre rânduri. Aceştia vor modifica aspectul de afişare a cărţii în funcţie de preferinţele lor de lectură şi de performanţele aparatului. Astfel încât, un font special care arată bine pe o pagină tipărită nu va arăta la fel pe o carte digitală sau, dacă este un font inexistent în dispozitivul de lectură, va arăta chiar ciudat (de exemplu, în loc de diacritice vor fi afişate diverse semne cabalistice sau semnul întrebării).

În cartea electronică, formatarea grafică a cărţii (tehnoredactarea) nu-şi are sensul din acelaşi considerent ca mai sus. În plus, orice element grafic inutil duce la încărcarea nejustificată a fişierului final. Ţine cont de faptul că o carte electronică este o sumă de fişiere (ca o pagină web), şi orice element grafic măreşte dimensiunea acestui dosar de fişiere, el fiind stocat independent. În plus, cărţile digitale mai mari de 10MB nu sunt, în general, acceptate la distribuţie datorită costurilor de transfer şi a puterii procesoarelor existente în dispozitivele de redare. Cu cât fişierul este mai mare şi mai încărcat, cu atât redarea lui va fi mai greoaie.

Cititorul poate explora cu ajutorul cărţii tale

Prin transformarea cărții în format digital, se vor deschide, în schimb, noi posibilităţi de explorare a acestora şi cititorii se pot bucura de ele într-o manieră diferită. Astfel, în cartea electronică pot fi introduse direct hyperlink-uri. Aşa se introduc, spre exemplu, notele de subsol. Multe dintre dispozitivele de lectură au acces la internet şi pot accesa, printr-un browser, pagini web. O serie de trimiteri la diverse resurse existente pe internet care explică sau îmbogăţesc conţinutul cărţii pot fi făcute direct din pagina de lectură, ca şi într-o pagină web. Pe de altă parte, prea multe trimiteri fără rost pot încurca cititorul şi pot îngreuna lectura sau bloca dispozitivul de e-lectură (unele dispozitive nu permit implicit navigarea independentă pe web decât dacă treci prin sistemul proprietar de cumpărare ce cărţi. Astfel face, spre exemplu, Nook Touch. Există însă o serie de metode ascunse de producător accesului direct prin care se pot elimina aceste inconveniente).

Cei mai mulţi cititori vor ideile, fanteziile şi lumile pe care le creezi tu, pentru experienţe web au la dispoziţie alte unelte. Aşa că, păstrează cât mai simplu aspectul cărţii tale.

Pe piaţă există foarte multe dispozitive şi softuri de e-lectură. Şi clienţi care le folosesc pe toate. Ar fi bine ca opera ta să arate bine pe orice dispozitiv de acest fel. O formatare corectă şi un design potrivit sunt secretul compatibilităţii cu toate aceste unelte.

Conversia unei cărţi în mai multe formate

Cărţile digitale au fost, multă vreme, produse de nişă. Proiectul Gutenberg a fost, probabil, primul efort de digitizare a cărţilor pe scară largă, mai ales cele din domeniul public. Cele mai multe există astăzi în diferite formate accesibile multor e-cititoare. Întrebarea este: ce format este mai potrivit pentru cartea mea?

EPUB

Este probabil cel mai răspândit format şi este suportat de majoritatea platformelor disponibile. iBooks de la Apple, Nook de la Barnes & Noble, Adobe Digital Editions, Aldiko de pe platforma Android (şi alte peste 30 de aplicaţii) suportă epub. Kindle de la Amazon nu suportă momentan EPUB, dar acest lucru este pe cale să se schimbe.

Standardul EPUB este un format deschis şi menţinut de International Digital Publishing Forum (IDPF), o organizaţie mondială de standardizare. EPUB poate afişa atât conţinut ajustabil (se adaptează diferitelor moduri de ajustare) cât şi conţinut cu dimensiuni fixe. Este similar cu HTML.

MOBI

Formatul Mobipocket (cunoscut şi ca MOBI) este un alt standard deschis. A fost introdus iniţial de către Amazon şi poate fi citit pe diferite platforme. Permite afişarea conţinutului ajustabil cât şi a celui fix. Extensiile sunt .prc şi .mobi. şi suportă caracteristici de afişare complexe, dacă şi dispozitivele pe care este afişat permit afişarea acestuia şi o rată mare de compresie. Formatul MOBI este destinat în special ecranelor mici, datorită limitărilor pentru imagini (64k). Formatul imaginilor (GIF) şi limitarea dimensiunilor acestora face ca MOBI să fie impropriu pentru afişarea, spre exemplu, pe ecranul tabletelor.

AZW

Formatul AZW este dezvoltat de către Amazon special pentru cititoarele Kindle. Îşi are originile în formatul MOBI, dar permite o mai bună compresie şi permite criptarea fişierelor. Poate fi citit de mai multe platforme, dar poate fi obţinut exclusiv de pe librăria online Amazon.

Formatul AZW este un format restricţionat prin DRM (Digital Rights Management) şi blocat pe dispozitivul pe care este descărcat prin contul de utilizator de la Amazon. Există şi formatul AZW fără DRM, dar acesta nu este prea diferit de fişierele MOBI.

PDF

Formatul de la Adobe este cel mai vechi format de carte digitală şi, poate, unul dintre cele mai folosite. A fost deschis în 2001 şi poate afişa atât conţinut ajustabil cât şi conţinut fix. Datorită folosirii lui pe scară largă, există numeroase instrumente pentru a crea, edita şi securiza un document PDF. Fişierele de acest tip pot fi semnate digital şi protejate la editare şi sunt, practic, vizualizabile pe orice fel de platfprmă.

Totuşi, formatul PDF nu a fost creat pentru a fi ajustabil. Din contră, este destinat să păstreze caracteristicile de tehnoredactare pe orice suport, indiferent de mărimea ecranului sau rezoluţia lui. Este ideal pentru a pregăti o carte pentru tipar sau dacă lucrarea dvs. presupune un aspect complex, grafice, formule şi design, dar ceea ce îl face perfect pentru o destinaţie, îl face nepotrivit pentru e-lectură. Deşi au fost propuse diverse metode de reaşezare a conţinutului, nu recomandăm folosirea acestui format pentru o carte electronică decât dacă aceasta este destinată vizualizării pe ecrane mari sau pentru a putea fi tipărită ulterior de către utilizatori.

Formatul multiplu ne poate încurca pe mulţi dintre noi. Vestea bună este că există unelte care convertesc (mai bine sau mai prost) fişierele create de editoarele de text uzuale în toate aceste formate de e-lectură.

Pregătirea cărţii dvs. într-un editor de text

Dacă manuscrisul dvs. este scris  într-un editor de text, atunci el este, tehnic, pregătit pentru conversie. Dacă manuscrisul dvs. este scris pe hârtie, atunci aveţi nevoie să îl scrieţi într-un editor de text sau să rugaţi (angajaţi) pe cineva s-o facă. Dacă, spre exemplu, aveţi cartea numai în format tipărit, atunci ea trebuie culeasă (o operaţiune învechită în zilele noastre) sau scanată şi ocerizată (un termen adaptat din acronimul englezesc OCR – Optical Character Recognition, adică recunoaşterea optică a caracterelor). Există softuri specializate care fac această muncă, dar este necesară o verificare şi corectare a textului rezultat, deoarece o serie de caractere nu sunt recunoscute sau sunt recunoscute greşit.

IMPORTANT: Nu uitaţi că o carte nu este carte până când nu parcurge o serie de etape specifice publicării. Indiferent că este vorba de un manual de utilizare, o carte de bucate, o carte tehnică, articolele de pe un blog sau (mai ales) un roman, este indicat să urmaţi măcar cei mai importanţi paşi de editare a unei cărţi: redactare, corectură – pentru a fi siguri că oferiţi o lectură de calitate. Dacă nu vă interesează acest aspect, atunci cel mai bine este să vă creaţi un blog pe care să publicaţi materialele respective şi să oferiţi acces contra cost.

• Atunci când pregătiţi pentru export un document text, aveţi grijă de la început la aspectul său. Cu cât acesta este mai îngrijit, cu atât mai bine va arăta la final.
• Astfel, încercaţi să eliminaţi următoarele erori de formatare comune pentru cei mai mulţi autori:
• Nu introduceţi mai mult de patru paragrafe goale consecutiv (paragrafe create cu tasta Enter).  Acestea au ca rezultat, de cele mai multe ori, o pagină goală de carte (electronică).
• Eliminaţi toate taburile (spaţii create la începutul paragrafului sau rândului prin utilizarea tastei TAB). Distanţa capătului de rând se creează din stiluri.
• Introducerea paragrafelor suplimentare goale între paragrafele normale (spaţierea rândurilor prin tasta Enter) duce la apariţia rândurilor goale.
• Nu folosiţi fonturi exotice. Şi mare atenţie la folosirea fonturilor fără licenţă! Dacă nu aveţi licenţă pentru utilizarea unui font, puteţi accesa unul dintre foarte multele website-uri care vând pachete de fonturi. Ca să nu aveţi probleme, folosiţi un font Open Source. Pentru limba română folosiţi, Liberation Fonts. Este echivalentul Times New Roman, este uşor de citit pe ecran şi are hartă de caractere unicode Latin B extended Multe fonturi comune (precum Times New Roman, Garamond, Arial etc.) nici nu sunt licenţiate sau sunt licenţiate parţial pentru formatul digital. Puteţi găsi mai multe fonturi Open Source la Openfontlibrary.org sau theleagueofmoveabletype.com. Aici găsiţi un ghid basic de utilizare a fonturilor.
• Nu folosiţi un corp de literă prea mare. Corpul de 11pt  sau 12pt este cel mai indicat, 14pt este maximum. Pentru titluri folosiţi o mărime de 16 sau 18 puncte. Nu uitaţi că cititorii de cărţi electronice au posibilitatea de a ajusta mărimea fontului.
• Eliminaţi indenturile (spaţiul de la începutul paragrafului) făcute cu tasta Space sau Tab (eroare foarte des întâlnită). Folosiţi în schimb stilurile pe care le oferă procesatorul dvs. de text.
• Coloanele de text şi tabelele sunt formate  greu digerabile pentru dispozitivele de e-lectură. Acestea trebuiesc făcute cu o codificare adecvată sau, cel mai bine, încercaţi scăpaţi de ele şi găsiţi o altă modalitate de a evidenţia informaţiile dvs.
• Nu folosiţi casetele de text (TextBox), nu sunt suportate de multe dispozitive sau sunt afişate eronat.
• Nu amestecaţi stilurile paragrafelor şi nu folosiţi prea multe stiluri pentru definirea acestora, cartea dvs. va arăta ca un amestec indigest care va enerva mulţi cititori. În plus, rezultă un aspect neprofesionist.
• Nu introduceţi note de subsol. Treceţi toate notele de subsol la sfârşitul capitolului sau a cărţii. Notele de subsol nu sunt suportate (în forma clasică) de către cititoarele de cărţi electronice.
• Nu centraţi o imagine în mijlocul textului, conversia va duce la aşezarea discreţionară în paragraful în care este aşezat textul.

CEL MAI IMPORTANT!

Dactilografierea textului în limba română – reguli generale pentru confortul cititorilor dumneavoastră –

• Atunci când scrieţi cartea dvs., aveţi grijă la următoarele aspecte foarte importante:
• Inserați diacriticele. Multe cuvinte își schimbă sensul dacă sunt scrise fără diacritice și pot schimba chiar și sensul propoziției sau frazei din care fac parte. Creierul „ghicește”, de regulă, sensul corect, dar este dificil de citit un text fără diacritice. Selectaţi în procesorul dvs. de text, dacă este posibil, limba română atunci când scrieţi.
• Virgula se pune imediat după cuvânt. Nu inserați spațiu înainte de virgulă și, în general, NU inserați spațiu înainte de semnele de punctuație: unele texte se formatează la lectură și operațiunea „Justify” depărtează, de regulă, cuvintele între ele. Astfel, virgula ori alt semn de punctuație rămân singulare și împiedică o lectură coerentă.
• Inserați spațiu după virgulă, ca de altfel după orice alt semn de punctuație. Nu-l (o) legați de cuvântul următor din aceleași considerente ca mai sus.
• Inseraţi spaţiu după linia de dialog.
• Nu scrieți prescurtat. Un manuscris literar nu este o notiță de blog și nici un curs școlar. Prescurtările pot împiedica înțelegerea unui text.
• Nu scrieți manuscrisul cu MAJUSCULE: manuscrisul nu trebuie să fie scris cu majuscule pentru că ne va împiedica lectura textului.
• Nu folosiți text subliniat. Acolo unde este posibil, înlocuiți textul subliniat cu italice.