Descriere:

Printre primele abordări „holiste” ale sistemului Pământ, văzut ca un sistem cibernetic (cu bucle de feedback şi feedbefore specifice conservării unei homeostazii în relaţia viu-neviu), un adevărat bioreactor capabil să permită naşterea şi conservarea Vieţii, se numără modelul GAIA (Lovelock & Margulis [1974] Lovelock 1988; Lenton 1998), model ce consideră adevărate următoarele:

• viaţa afectează mediul înconjurător: toate organismele vii alterează mediul prin extragerea de energie liberă şi prin excreţia de „deşeuri” cu entropie ridicată, proces metabolic ce asigură producţia de negentropie (menţinerea vieţii Schrodinger 1944);
• creşterea, inclusiv reproducerea viului se face după legi exponenţiale;
• mediul anorganic constrânge apariţia şi menţinerea vieţii: pentru fiecare variabilă de mediu există o valoare la care, un anumit organism se dezvoltă cu o rată maximă;
• odată ce viul a apărut sub mai multe forme ce se multiplică în funcţie de condiţii, dezvoltarea fiecărei specii în contextul unui mediu limitat, cu resurse finite, se supune selecţiei naturale ce face ca specia capabilă să se adapteze optimal la un anumit context oferit de mediu, să devină specie dominantă.

Această descriere a planetei PĂMÂNT ca planetă VIE evidenţiază o structură ierarhizată de sisteme şi subsisteme, aflate pe paliere diferite de organizare, intre care se schimbă energie, materie şi informaţii (mesaje), obţinându-se în ansamblu o stare de stabilitate dinamică (homeostazia sistemului).
În acest ecosistem, ce are legi proprii de reglare la nivelul întregului, omul a devenit o fiinţă aparte, în special prin capacitatea sa de a construi extensii exosomatice (artefacte) ce implică o accelerare a consumului de energie liberă şi evident a producţiei de entropie asociată. Întreg ansamblul de construcţii de infrastructură are acum un caracter global (reţele globale de transport al energiei electrice, şosele, căi ferate, maşini, etc.), iar stilul de viaţă impune consumul de energie electrică, apă, hrană, la un nivel ce creşte la rândul său exponenţial. Această „difuzie” a artefactelor la nivelul suprafeţei întregului Pământ, susţinută de globalizarea economică, creează un ansamblu de o calitate nouă, definit de împletirea subtilă: Natural – Artificial, contribuind astfel la posibile fluctuaţii ale întregului, cu consecinţe imprevizibile pentru evoluţia vieţii în general şi a speciei umane în mod special. Din această perspectivă, înţelegerea funcţionării unui sistem de o asemenea complexitate, imaginarea unor metode de monitorizare şi modelare a interacţiunilor ce se desfășoară pe paliere aşa de diferite pentru a da coerenţă la anumite scări (atom, celulă, organ, organism, grup, societate) devine de o importanţă strategică pentru elaborarea unor metode capabile să urmărească „starea de sănătate a mediului”, să semnaleze stările de criză, şi prin aceasta să contribuie la limitarea efectelor negative ale dezvoltării antropice grefate pe un sistem natural precum cel al planetei Pământ-planeta VIE.

Dorel Zugrăvescu (n. 25 noiembrie 1930, Râmnicu Vâlcea) este un inginer geofizician român, membru corespondent (1991) al Academiei Române.
Este membru al Academiei de Științe Tehnice din România, secția Ingineria Petrolului, Minelor și Geonomiei, membru titular și fondator al Academiei Oamenilor de Știință din România (2007). De asemenea, în 2012 a fost ales ca membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, specialitatea Științe terestre.

 A absolvit Institutul de Mine București, Facultatea de Geofizică (1948-1954). A devenit doctor în științe, specialitatea Geofizică, la Universitatea din București, cu teza Contribuții la studiul geodinamic al teritoriului României, în 1985, și Doctor în științe, în specializarea medicină alternativă, în 1987.

Dorel Zugrăvescu este cel care a introdus în România Geodinamica instrumentală, constând din aparatură, senzori, sisteme de achiziție, stocare și prelucrare a datelor, realizând, singur sau în colaborări, inclusiv cu cercetători din Franța, Germania și Japonia, senzori și aparatură complexă destinată urmăririi deformărilor globului terestru.

A realizat profile, poligoane și observatoare de geodinamică, echipate inițial exclusiv cu aparatură de construcție proprie și a montat aparatură de geodinamică, inclusiv de construcție proprie, inclusiv în observatoare din străinătate, și anume, în insula Réunion și în Republica Moldova.

În cursul activității sale științifice, Dorel Zugrăvescu a publicat un număr impresionant de lucrări în reviste de specialitate (peste 150), respectiv în volume ale unor manifestări științifice internaționale.

Este membru titular al Academiei Naționale de Știinte Ecologice din Republica Moldova, membru al Societății Internaționale de Medicină Alternativă din Rusia, membru fondator al Societății de Medicină Naturistă din Anglia, membru al Societății Regale de Astronomie din Belgia, membru al Societății Internaționale “Știința” din Rusia, membru al Societății Române de Geofizică, membru al Societății Geofizicienilor Europeni, președinte al Secției de Fizica Globului din Societatea Română de Fizică, membru de onoare al Asociației Generale a Inginerilor din România, membru de onoare al Societății Inginerilor Constructori din România.

Dr. ing. Florin Munteanu

Născut pe 27 martie 1952 la Braşov, absolvent al Universităţii “Politehnica” Bucureşti, promoţia 1976; Doctor în Ştiinţe: Inginerie Industrială; specializat in aplicaţii ale ştiinţei Complexităţii în inginerie, econofizică, geodinamică şi mediu precum şi în politici de integrare în educaţie a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Geodinamică al Academiei Române. Preşedinte fondator al Centrul pentru Studii Complexe – centru UNESCO, principal promotor al paradigmei Complexității în România. Inițiator al programelor de cercetare desfășurate sub genericul NEXUS (proiecte deschise) și coodonator al unor proiecte de cercetare fundamentală și aplicativă din cadrul programelor naționale și internaționale de cercetare precum: studiul complex al zonei geodinamice Vrancea – România și Reunion – Oceanul Indian, tehnologii neconvenționale (proiectarea și realizarea de echipamente în domeniul deformării plastice a metalelor prin impuls magnetic, tăierii cu laser a materialelor, controlul magnetic al arcului electric la sudare cu plasmă, etc. ).
Fondator și director general al firmei ASTECH solution (www.astech.ro) ce valorifică economic conceptul original de Laborator Personal creat in 1987. Proiectantul produselor sub marca înregistrată CONNECTUS ca ansamblu hard/soft și servicii destinat dezvoltării personale prin descoperire și comunicare în retea.

Autor al unui număr însemnat de articole stiintifice publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate, al unor serii de articole în cotidiene precum Curentul, Jurnal de București, al cărții “Semințe pentru altă lume”, apărută la Editura Nemira și Editura Eagle.

Florin Munteanu este membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România, Membru Corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România, secretar Științific al Catedrei UNESCO de Geodinamică din cadrul Institutului de Geodinamică al Academiei Române, Președinte fondator al Centrului pentru Studii Complexe – Centru UNESCO, inițiatorul Școlii Complementare Nexus.

Domenii de competenţă:
Consultanță și mentorat în domeniul pregătirii resursei umane pentru o economie bazată pe cunoaştere (mind building). Proiectarea și realizarea cadrului tehnic și conceptual pentru transferul de cunoștințe şi formarea de abilităţi specifice lucrului în echipe interdisciplinare capabile să opereze eficient într-o economie “turbulentă”. Coordonarea activităților pentru dezvoltare personală continuă prin tehnici specifice unui învățământ continuu.