Corectur\u0103, redactare, stilizare, editare: patru termeni folosi\u021bi \u00een finisarea unui text de orice factur\u0103, \u00een special \u00een domeniul editorial: c\u0103r\u021bi, publica\u021bii periodice, ziare dar \u0219i subtitr\u0103ri, manuale de utilizare, diserta\u021bii, discursuri publice, reclame, documente de afaceri \u0219i, \u00een general, pentru orice fel de document. Redactarea\u00a0 poate fi combinat\u0103 cu stilizarea, dar la fel de bine poate fi o opera\u021bie de sine st\u0103t\u0103toare, \u021bin\u00e2nd cont \u0219i de faptul c\u0103, pentru aceasta din urm\u0103, trebuie o minte creativ\u0103. Fiecare dintre termenii de mai sus pot defini o ac\u021biune separat\u0103 sau se pot \u00eembina pentru a forma ac\u021biuni mai complexe \u00een procesul de realizare \u0219i de publicare a unei c\u0103r\u021bi. \u00cen mintea multor oameni, cei patru termeni pot fi diferi\u021bi ca semnifica\u021bie sau pot avea aceea\u0219i reprezentare. \u00cen realitate, este la fel. Depinde de defini\u021bia abordat\u0103 \u0219i de nivelul de \u00een\u021belegere.<\/p>\n
Din punct de vedere tehnic, ca scriitor ai nevoie de toate opera\u021biile enumerate \u00een primul paragraf, indiferent de ce factur\u0103 este textul t\u0103u. Dac\u0103 e\u0219ti interesat de diferen\u021be, iat\u0103 \u0219i explica\u021biile (am redus defini\u021biile la ceea ce ne intereseaz\u0103):<\/p>\n
CORECT\u00c1<\/strong>\u00a0vb.\u00a0[…]\u00a02.<\/strong>\u00a0a corija, a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi, a \u00eendrepta, a rectifica, a retu\u0219a, (fig.) a repara.<\/p>\n REDACT\u00c1,<\/strong>\u00a0redactez,<\/em>\u00a0vb.\u00a0I.\u00a0Tranz.\u00a01.<\/strong>\u00a0[…].\u00a02.<\/strong>\u00a0A asigura (la un ziar, la o editur\u0103 etc.) finisarea, \u00een con\u021binut \u0219i form\u0103, a unor manuscrise primite de la autori \u0219i destinate public\u0103rii (eventual conform unor cerin\u021be speciale). \u2013 Din\u00a0fr.\u00a0r\u00e9diger,<\/strong>\u00a0lat.redigere<\/strong>\u00a0(dup\u0103\u00a0redac\u021bie, redactor<\/em>).<\/p>\n STILIZ\u00c1,<\/strong>\u00a0stilizez,<\/em>\u00a0vb.\u00a0I.\u00a0Tranz.\u00a01.<\/strong>\u00a0A da unui text o form\u0103 mai corect\u0103, mai \u00eengrijit\u0103.\u00a0[…]\nsau EDIT\u00c1,<\/strong>\u00a0editez,<\/em>\u00a0vb.\u00a0I.\u00a0Tranz.\u00a0[…]<\/strong>\u00a0A stabili, pe baza unei cercet\u0103ri am\u0103nun\u021bite, un text \u00een vederea public\u0103rii lui (cu adnota\u021bii critice \u0219i explicative); a \u00eengriji apari\u021bia unei opere. \u2013 Din\u00a0fr.\u00e9diter.<\/strong><\/p>\n Pentru scopul acestui articol, vom considera stilizarea ca f\u0103c\u00e2nd parte din procesul de redactare.<\/p>\n \u00cen func\u021bie de nivelul\u00a0 la care este textul primit spre prelucrare, manuscrisele au, de obicei, nevoie de o serie de corec\u021bii sau\/\u0219i sugestii de rescriere.\u00a0 Corectura, redactarea, stilizarea \u0219i editarea sunt, de obicei, f\u0103cute mai cur\u00e2nd simultan dec\u00e2t pe r\u00e2nd. Totu\u0219i, ele pot fi f\u0103cute diferen\u021biat.<\/p>\n \u00cen procesul de preg\u0103tire a unei c\u0103r\u021bi pot exista procese care s\u0103 se repete. De exemplu, corectura se face at\u00e2t \u00eenainte, c\u00e2t \u0219i dup\u0103 redactare sau tehnoredactare. \u00cen func\u021bie de anumite reguli pe care le folose\u0219te ca standard o editur\u0103, corectura poate sau nu s\u0103 fie un proces repetitiv. La fel \u0219i redactarea, unde pot fi implica\u021bi 2-3 redactori. Exist\u0103 standarde diferite de preg\u0103tire a unui text. De exemplu, standardul unei edituri poate s\u0103 nu permit\u0103 desp\u0103r\u021birea \u00een silabe a numelor proprii (ca parte a elegan\u021bei unui text). Sau paginile nu trebuie s\u0103 fie orfane (dac\u0103 pe pagina urm\u0103toare paginii curente se duce un cuv\u00e2nt sau finalul unei propozi\u021bii, \u0219i dup\u0103 ea r\u0103m\u00e2ne spa\u021biu gol pentru c\u0103 \u00eencepe un capitol nou, atunci acel spa\u021biu gol se evit\u0103, tr\u0103g\u00e2nd textul pe pagina anterioar\u0103). Mai mult, un r\u00e2nd nu poate s\u0103 se termine cu o silab\u0103 vulgar\u0103 (de exemplu: cur-toazie). Nu d\u0103 bine, nu-i a\u0219a? Dar astea sunt reguli care pot constitui sau nu un standard.<\/p>\n Ce presupune o corectur\u0103 \u0219i o redactare a unui text? Ei bine, \u00een general se ajusteaz\u0103:<\/p>\n Toate acestea realizate astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu schimbe stilul de scris personal al fiec\u0103rui autor \u00een parte.<\/p>\n \u00cen general sunt acceptate sub 1% erori\u00a0pentru un text final gata de publicare.<\/p>\n Softurile automate sunt unelte care ajut\u0103 foarte mult, dar ochiul \u0219i mai ales mintea uman\u0103 sunt esen\u021biale pentru o lucrare perfect\u0103. Corectarea, redactarea \u0219i editarea sunt mai mult art\u0103 dec\u00e2t \u0219tiin\u021b\u0103. Dac\u0103 gre\u0219elile de ortografie sunt lucruri pe care le poate observa aproape oricine (chiar \u0219i uneltele automate de verificare), gre\u0219elile de gramatic\u0103, punctua\u021bie, stil, claritate, inconsecven\u021b\u0103 \u0219i toate celelalte au nevoie de un profesionist, de preferin\u021b\u0103 cineva \u201edin afar\u0103\u201d, care nu a fost implicat \u00een realizarea documentului sau manuscrisului. De cele mai multe ori, pentru o carte care a ie\u0219it de la tehnoredactare, se face \u00eenc\u0103 o verificare de c\u0103tre un extern, opera\u021bia numindu-se \u201ecap limpede\u201d.<\/p>\n Corectura<\/strong><\/p>\n Deoarece \u00een era electronic\u0103 marea majoritate a scrierii unui manuscris (iat\u0103 c\u0103 \u0219i sensul original al manuscrisului parc\u0103 a se modific\u0103, nu mai este \u201emanu\u201d de loc, de aceea dic\u021bionarele au introdus \u0219i \u201edactilografiat\u201d \u00een defini\u021bie) se face cu ajutorul unui editor de text care, de regul\u0103, are \u0219i un corector automat, corectura este mai ales o opera\u021bie care se face \u00eempreun\u0103 cu redactarea. Ca idee, nu l\u0103sa\u021bi computerul s\u0103 fac\u0103 o corectur\u0103 complet\u0103, ar putea ie\u0219i perle monumentale. Ca idee, pentru pachetele Personal \u0219i E-book Start, Editura Virtual\u0103 face o corectur\u0103 automat\u0103 \u0219i o verificare de baz\u0103 cu ajutorul unui corector uman (cap limpede).\u00a0 Evita\u021bi, astfel, gre\u0219elile jenante de tipul virgulei \u00eentre subiect \u0219i predicat. Eventual \u0219i acordul dintre ele.<\/p>\n Ce NU se face la corectare: \u00cen mod sigur un corector NU face redactare. Modific\u0103rile de text (sintax\u0103, gramatic\u0103, standardizarea textului, logica lui, stil, restructurare sau rescriere) sunt minime. Nu se face a\u0219ezarea \u00een pagin\u0103, analiza termenilor folosi\u021bi, a notelor de subsol \u0219i a\u0219a mai departe.<\/p>\n Redactarea<\/strong><\/p>\n O defini\u021bie mai pe scurt a redact\u0103rii ar fi: citirea \u0219i corectarea \u00een vederea public\u0103rii. Ochiul proasp\u0103t al unui redactor profesionist este esen\u021bial. Manuscrisul este citit \u0219i se d\u0103 aten\u021bie tuturor erorilor \u0219i gre\u0219elilor de gramatic\u0103, punctua\u021bie, sintax\u0103, acorduri. Domenii \u00een care editoarele de text au performan\u021b\u0103… nul\u0103. Este corectura \u201ecu creionul ro\u0219u\u201d, cea \u00een care se fac sugestii de rescriere ori reformulare, se aduc \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri stilului, etc. Este zona f\u0103r\u0103 menajamente. Bine\u00een\u021beles, cu explica\u021biile aferente. Colaboratorii profesioni\u0219ti ai Editurii Virtuale fac sugestiile, dar acestea sunt permanent la alegerea \u0219i decizia scriitorului.<\/p>\n \u00cen general, corectura \u0219i redactarea sunt dou\u0103 lucruri diferite, de\u0219i par aceea\u0219i \u201em\u00e2ncare\u201d. Pentru redactare este nevoie de o g\u00e2ndire creativ\u0103, dar \u0219i critic\u0103. De regul\u0103, unei redact\u0103ri i se aplic\u0103 una sau mai multe corecturi deoarece redactorul, reformul\u00e2nd textul, se implic\u0103 prea mult \u00een esen\u021ba acestuia. \u00cen acest context, corectorul nu este r\u0103spunz\u0103tor pentru consisten\u021ba \u0219i consecven\u021ba textului corectat, ci de calitatea tehnic\u0103 a scriiturii.<\/p>\n O redactare bine f\u0103cut\u0103 poate pune \u00een valoare \u00eentregul poten\u021bial al scriitorului. Nimeni nu este perfect \u0219i nici un scriitor nu trebuie s\u0103 \u0219tie toate aceste opera\u021bii pentru a scrie \u0219i livra cititorilor o carte memorabil\u0103. Se spune c\u0103 redactorul de carte este avocatul cititorului \u0219i ambasadorul scriitorului.<\/p>\n Editarea<\/strong><\/p>\n \u00cen Rom\u00e2nia, dar nu numai, editorul este deseori confundat cu proprietarul sau directorul unei edituri. A\u0219a a pornit, de fapt, istoria public\u0103rii c\u0103r\u021bilor. Pentru c\u0103, la \u00eenceputuri, cel care publica de\u021binea \u0219i tiparul. Prin tot felul de termeni \u00eemprumuta\u021bi, permuta\u021bi \u0219i uneori prost folosi\u021bi, editorul a devenit publisher, iar editarea, ca \u00een\u021beles autohton, \u00eenglobeaz\u0103 toate func\u021biile unei edituri.<\/p>\n Vlad Popescu, unul dintre primii directori ai Editurii Nemira \u0219i un profesionist de excep\u021bie, \u00een cursul s\u0103u de \u201eTehnici de scriere, traducere \u0219i editare\u201d, precizeaz\u0103:<\/p>\n \u201e\u00cen lumea anglo-saxon\u0103, \u00een care tranzac\u0163iile se fac prin intermediul agen\u0163ilor literari, urmeaz\u0103 momentul acord\u0103rii primului calificativ din partea unui cititor profesionist, agentul literar. El decide dac\u0103 va investi timp \u015fi bani \u00een promovarea c\u0103r\u0163ii \u015fi a autorului \u00een fa\u0163a unei edituri sau \u00eel va trimite pe autor la plimbare.<\/p>\n \u00cen lumea european\u0103, deci \u015fi \u00een Rom\u00e2nia,\u00a0primul lector avizat este editorul<\/strong>.[…]\u201d<\/p>\n Cu alte cuvinte, dac\u0103 la noi lectorul este o umbr\u0103 a ceea ce reprezint\u0103 acesta \u00een sistemul occidental, rolul important de cititor profesionist a fost preluat de c\u0103tre editor. Cu diferen\u021ba c\u0103, \u00een cazul unei c\u0103r\u021bi, dac\u0103 aceasta este bun\u0103, editorul (spre deosebire de agentul literar) \u00eel va lega pe scriitor de propria editur\u0103 sau de editura la care lucreaz\u0103, pentru a \u00eencerca s\u0103 scoat\u0103 maximum de profit din opera acestuia.<\/p>\n Editorul este cel care ia, \u00eentr-un final, decizia public\u0103rii. Pentru asta, flerul, profesionalismul, cultura \u0219i, de ce nu, intui\u021bia de business sunt esen\u021biale pentru acest \u201ejoly jocker\u201d \u2013 cum \u00eel nume\u0219te Vlad Popescu, al lumii editoriale.<\/p>\n Sunt renumite cazurile \u00een care, din lips\u0103 de viziune, o serie de editori au respins opere extrem de valoroase care, ulterior, au devenit bestseller-uri \u0219i au f\u0103cut istorie. Romanul Dune<\/em> al lui Frank Herbert a fost respins de 23 de editori p\u00e2n\u0103 ca acesta s\u0103 fie acceptat la publicare. Romanul lui Herbert a devenit repede un succes, a c\u00e2\u0219tigat premiul Hugo \u00een 1966 \u0219i a fost urmat\u0103 de alte 5 romane din aceea\u0219i serie, dar niciunul nu s-a v\u00e2ndut la fel de bine ca primul. La fel s-a \u00eent\u00e2mplat cu Jonathan Livingston Pesc\u0103ru\u0219ul<\/em> a lui Richard Bach (respins\u0103 de 18 ori), Sup\u0103 de pui pentru suflet<\/em> a lui Jack Canfield (respins\u0103 de nu mai pu\u021bin de 33 de editori, carte v\u00e2ndut\u0103 azi \u00een peste 80 de milioane de exemplare \u0219i tradus\u0103 \u00een 37 de limbi), Carrie<\/em> de Stephen King (30 de respingeri, devenit\u0103 un clasic al literaturii horror) \u0219i multe altele.<\/p>\n Bibliografie:<\/p>\n Tehnici de scriere, traducere \u0219i editare,<\/em>\u00a0Vlad T. Popescu Corectur\u0103, redactare, stilizare, editare: patru termeni folosi\u021bi \u00een finisarea unui text de orice factur\u0103, \u00een special \u00een domeniul editorial: c\u0103r\u021bi, publica\u021bii periodice, ziare dar \u0219i subtitr\u0103ri, manuale de utilizare, diserta\u021bii, discursuri publice, reclame, documente de afaceri \u0219i, \u00een general, pentru orice fel de document. Redactarea\u00a0 poate fi combinat\u0103 cu stilizarea, dar la fel de bine<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":2905,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[43,44],"tags":[],"class_list":["post-2862","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole-utile","category-featured"],"zion_builder_status":false,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2862","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2862"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2862\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2862"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2862"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2862"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nA STILIZ\u00c1 ~\u00e9z<\/strong>\u00a0tranz.<\/em>\u00a01)\u00a0(texte, motive muzicale etc.)<\/em>\u00a0A supune unor modific\u0103ri (pentru a da corectitudine, limpezime, frumuse\u021be) de form\u0103 sau\/\u0219i de con\u021binut, p\u0103str\u00e2nd esen\u021bialul; a prelucra. […]\n\n
\nDic\u021bionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne<\/em>, Academia rom\u00e2n\u0103, Institutul de lingvistic\u0103 \u201eIorgu Iordan\u201d, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2012<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"