{"id":2699,"date":"2012-10-05T14:51:32","date_gmt":"2012-10-05T14:51:32","guid":{"rendered":"http:\/\/editura-virtuala.ro\/editura\/?page_id=2699"},"modified":"2012-10-05T14:51:32","modified_gmt":"2012-10-05T14:51:32","slug":"planeta-pamant-planeta-vie","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/planeta-pamant-planeta-vie\/","title":{"rendered":"Planeta P\u0103m\u00e2nt, planet\u0103 vie"},"content":{"rendered":"<p>Titlu:\u00a0<strong>Planeta P\u0103m\u00e2nt, planet\u0103 vie<br \/>\n<\/strong>Institu\u021bia:\u00a0<strong>Institutul de Geodinamic\u0103 \u201eSabba S. \u0218tef\u0103nescu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne<\/strong><br \/>\n<strong>Catedra UNESCO de Geodinamic\u0103-Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n<p><strong>Coordonatori:<br \/>\n<strong>Prof. Dr. Dorel Zugr\u0103vescu<\/strong>, <\/strong>membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne\u00a0 \u015fi<strong><br \/>\n<strong>Dr. Florin Munteanu<\/strong><\/strong>, membru al Academiei Oamenilor de \u015etiin\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia<br \/>\n<strong>Categoria:<\/strong> Carte \u0219tiin\u021bific\u0103<\/p>\n<div>\n<div><strong>Format print Rom\u00e2nia:<\/strong> 17 x 24 cm<\/div>\n<div><strong>Num\u0103r de pagini:<\/strong>\u00a0250 pagini<\/div>\n<div><strong>Format electronic:<\/strong> Mobi, AZW (Kindle)<\/div>\n<div><strong>Editura:<\/strong> Editura Virtual\u0103<br \/>\n<strong>ISBN-13:<\/strong>\u00a0978-606-8315-29-4<br \/>\n<strong>Domeniu de editare:<\/strong>\u00a0\u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i cunoa\u0219tere<\/div>\n<div><strong>Distribu\u021bie:<\/strong> proprie<\/div>\n<\/div>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<div>\n<p><strong><span style=\"text-align: justify;\">Descriere:<\/span><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Printre primele abord\u0103ri \u201eholiste\u201d ale sistemului P\u0103m\u00e2nt, v\u0103zut ca un\u00a0sistem cibernetic (cu bucle de feedback \u015fi feedbefore specifice conserv\u0103rii\u00a0unei homeostazii \u00een rela\u0163ia viu-neviu), un adev\u0103rat bioreactor capabil s\u0103\u00a0permit\u0103 na\u015fterea \u015fi conservarea Vie\u0163ii, se num\u0103r\u0103 modelul GAIA (Lovelock\u00a0&amp; Margulis [1974] Lovelock 1988; Lenton 1998), model ce consider\u0103 adev\u0103rate\u00a0urm\u0103toarele:<\/p>\n<ul>\n<li>via\u0163a afecteaz\u0103 mediul \u00eenconjur\u0103tor: toate organismele vii altereaz\u0103\u00a0mediul prin extragerea de energie liber\u0103 \u015fi prin excre\u0163ia de \u201ede\u015feuri\u201d cu\u00a0entropie ridicat\u0103, proces metabolic ce asigur\u0103 produc\u0163ia de negentropie\u00a0(men\u0163inerea vie\u0163ii Schrodinger 1944);<\/li>\n<li>cre\u015fterea, inclusiv reproducerea viului se face dup\u0103 legi exponen\u0163iale;<\/li>\n<li>mediul anorganic constr\u00e2nge apari\u0163ia \u015fi men\u0163inerea vie\u0163ii: pentru fiecare\u00a0variabil\u0103 de mediu exist\u0103 o valoare la care, un anumit organism se\u00a0dezvolt\u0103 cu o rat\u0103 maxim\u0103;<\/li>\n<li>odat\u0103 ce viul a ap\u0103rut sub mai multe forme ce se multiplic\u0103 \u00een func\u0163ie de\u00a0condi\u0163ii, dezvoltarea fiec\u0103rei specii \u00een contextul unui mediu limitat, cu resurse\u00a0finite, se supune selec\u0163iei naturale ce face ca specia capabil\u0103 s\u0103 se adapteze\u00a0optimal la un anumit context oferit de mediu, s\u0103 devin\u0103 specie dominant\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\">Aceast\u0103 descriere a planetei P\u0102M\u00c2NT ca planet\u0103 VIE eviden\u0163iaz\u0103 o\u00a0structur\u0103 ierarhizat\u0103 de sisteme \u015fi subsisteme, aflate pe paliere diferite de\u00a0organizare, intre care se schimb\u0103 energie, materie \u015fi informa\u0163ii (mesaje),\u00a0ob\u0163in\u00e2ndu-se \u00een ansamblu o stare de stabilitate dinamic\u0103 (homeostazia\u00a0sistemului).<br \/>\n\u00cen acest ecosistem, ce are legi proprii de reglare la nivelul \u00eentregului,\u00a0omul a devenit o fiin\u0163\u0103 aparte, \u00een special prin capacitatea sa de a construi\u00a0extensii exosomatice (artefacte) ce implic\u0103 o accelerare a consumului de\u00a0energie liber\u0103 \u015fi evident a produc\u0163iei de entropie asociat\u0103. \u00centreg ansamblul\u00a0de construc\u0163ii de infrastructur\u0103 are acum un caracter global (re\u0163ele\u00a0globale de transport al energiei electrice, \u015fosele, c\u0103i ferate, ma\u015fini, etc.),\u00a0iar stilul de via\u0163\u0103 impune consumul de energie electric\u0103, ap\u0103, hran\u0103, la un\u00a0nivel ce cre\u015fte la r\u00e2ndul s\u0103u exponen\u0163ial. Aceast\u0103 \u201edifuzie\u201d a artefactelor la\u00a0nivelul suprafe\u0163ei \u00eentregului P\u0103m\u00e2nt, sus\u0163inut\u0103 de globalizarea economic\u0103,\u00a0creeaz\u0103 un ansamblu de o calitate nou\u0103, definit de \u00eempletirea subtil\u0103: Natural\u00a0\u2013 Artificial, contribuind astfel la posibile fluctua\u0163ii ale \u00eentregului, cu\u00a0consecin\u0163e imprevizibile pentru evolu\u0163ia vie\u0163ii \u00een general \u015fi a speciei umane\u00a0\u00een mod special. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, \u00een\u0163elegerea func\u0163ion\u0103rii unui\u00a0sistem de o asemenea complexitate, imaginarea unor metode de monitorizare\u00a0\u015fi modelare a interac\u0163iunilor ce se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe paliere a\u015fa de diferite\u00a0pentru a da coeren\u0163\u0103 la anumite sc\u0103ri (atom, celul\u0103, organ, organism,\u00a0grup, societate) devine de o importan\u0163\u0103 strategic\u0103 pentru elaborarea unor\u00a0metode capabile s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 \u201estarea de s\u0103n\u0103tate a mediului\u201d, s\u0103 semnaleze\u00a0st\u0103rile de criz\u0103, \u015fi prin aceasta s\u0103 contribuie la limitarea efectelor\u00a0negative ale dezvolt\u0103rii antropice grefate pe un sistem natural precum cel\u00a0al planetei P\u0103m\u00e2nt-planeta VIE.<\/p>\n<\/div>\n<div><strong>Despre autori:<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><a href=\"http:\/\/www.geodin.ro\/CV_prof_DZ.htm\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-full wp-image-2707\" style=\"margin-left: 10px; margin-right: 10px;\" title=\"Dorel Zugr\u0103vescu\" src=\"http:\/\/editura-virtuala.ro\/editura\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/Dorel_Zugr\u0103vescu.jpg\" alt=\"\" width=\"138\" height=\"200\" \/><\/a>Dorel Zugr\u0103vescu<\/strong>\u00a0(n.\u00a025 noiembrie\u00a01930,\u00a0R\u00e2mnicu V\u00e2lcea) este un inginer geofizician rom\u00e2n, membru corespondent (1991) al\u00a0Academiei Rom\u00e2ne.<br \/>\nEste membru al\u00a0Academiei de \u0218tiin\u021be Tehnice din Rom\u00e2nia, sec\u021bia Ingineria Petrolului, Minelor \u0219i Geonomiei, membru titular \u0219i fondator al\u00a0Academiei Oamenilor de \u0218tiin\u021b\u0103 din Rom\u00e2nia\u00a0(2007). De asemenea, \u00een 2012 a fost ales ca membru de onoare al\u00a0Academiei de \u0218tiin\u021be a Moldovei, specialitatea \u0218tiin\u021be terestre.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0A absolvit\u00a0<em>Institutul de Mine Bucure\u0219ti<\/em>, Facultatea de Geofizic\u0103 (1948-1954). A devenit doctor \u00een \u0219tiin\u021be, specialitatea\u00a0Geofizic\u0103, la\u00a0Universitatea din Bucure\u0219ti, cu teza\u00a0<em>Contribu\u021bii la studiul geodinamic al teritoriului Rom\u00e2niei<\/em>, \u00een 1985, \u0219i Doctor \u00een \u0219tiin\u021be, \u00een specializarea medicin\u0103 alternativ\u0103, \u00een 1987.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Dorel Zugr\u0103vescu este cel care a introdus \u00een Rom\u00e2nia\u00a0<em>Geodinamica instrumental\u0103<\/em>, const\u00e2nd din aparatur\u0103,\u00a0senzori, sisteme de achizi\u021bie, stocare \u0219i prelucrare a datelor, realiz\u00e2nd, singur sau \u00een colabor\u0103ri, inclusiv cu cercet\u0103tori din\u00a0Fran\u021ba,\u00a0Germania\u00a0\u0219i\u00a0Japonia, senzori \u0219i aparatur\u0103 complex\u0103 destinat\u0103 urm\u0103ririi deform\u0103rilor globului terestru.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">A realizat profile, poligoane \u0219i observatoare de geodinamic\u0103, echipate ini\u021bial exclusiv cu aparatur\u0103 de construc\u021bie proprie \u0219i a montat aparatur\u0103 de geodinamic\u0103, inclusiv de construc\u021bie proprie, inclusiv \u00een observatoare din str\u0103in\u0103tate, \u0219i anume, \u00een insula\u00a0R\u00e9union\u00a0\u0219i \u00een Republica Moldova.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen cursul activit\u0103\u021bii sale \u0219tiin\u021bifice, Dorel Zugr\u0103vescu a publicat un num\u0103r impresionant de lucr\u0103ri \u00een reviste de specialitate (peste 150), respectiv \u00een volume ale unor manifest\u0103ri \u0219tiin\u021bifice interna\u021bionale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Este membru titular al\u00a0<em>Academiei Na\u021bionale de \u0218tiinte Ecologice<\/em>\u00a0din\u00a0Republica Moldova, membru al\u00a0<em>Societ\u0103\u021bii Interna\u021bionale de Medicin\u0103 Alternativ\u0103<\/em>\u00a0din\u00a0Rusia, membru fondator al\u00a0<em>Societ\u0103\u021bii de Medicin\u0103 Naturist\u0103<\/em>\u00a0din Anglia, membru al\u00a0<em>Societ\u0103\u021bii Regale de Astronomie<\/em>\u00a0din\u00a0Belgia, membru al\u00a0<em>Societ\u0103\u021bii Interna\u021bionale &#8220;\u0218tiin\u021ba&#8221;<\/em>\u00a0din Rusia, membru al\u00a0<em>Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de Geofizic\u0103<\/em>, membru al\u00a0<em>Societ\u0103\u021bii Geofizicienilor Europeni<\/em>, pre\u0219edinte al Sec\u021biei de Fizica Globului din\u00a0<em>Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Fizic\u0103<\/em>, membru de onoare al\u00a0<em>Asocia\u021biei Generale a Inginerilor din Rom\u00e2nia<\/em>, membru de onoare al\u00a0<em>Societ\u0103\u021bii Inginerilor Constructori din Rom\u00e2nia<\/em>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.complexity.ro\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft  wp-image-2704\" style=\"margin-left: 10px; margin-right: 10px;\" title=\"Florin Munteanu\" src=\"http:\/\/editura-virtuala.ro\/editura\/wp-content\/uploads\/2012\/10\/florinmunteanu.jpg\" alt=\"\" width=\"194\" height=\"247\" \/><\/a><strong>Dr. ing. Florin Munteanu<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">N\u0103scut pe 27 martie 1952 la Bra\u015fov, absolvent al Universit\u0103\u0163ii \u201cPolitehnica\u201d Bucure\u015fti, promo\u0163ia 1976; Doctor \u00een \u015etiin\u0163e: Inginerie Industrial\u0103; specializat in aplica\u0163ii ale \u015ftiin\u0163ei Complexit\u0103\u0163ii \u00een inginerie, econofizic\u0103, geodinamic\u0103 \u015fi mediu precum \u015fi \u00een politici de integrare \u00een educa\u0163ie a tehnologiei informa\u0163iei \u015fi comunica\u0163iilor.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific \u00een cadrul Institutului de Geodinamic\u0103 al Academiei Rom\u00e2ne. Pre\u015fedinte fondator al\u00a0<a href=\"http:\/\/www.complexity.ro\/\">Centrul pentru Studii Complexe \u2013 centru UNESCO<\/a>, principal promotor al paradigmei Complexit\u0103\u021bii \u00een Rom\u00e2nia. Ini\u021biator al programelor de cercetare desf\u0103\u0219urate sub genericul\u00a0<a href=\"http:\/\/www.complexity.ro\/html\/viziune_nexus.html\">NEXUS<\/a>\u00a0(<a href=\"http:\/\/www.terranexus.ro\/\">proiecte deschise<\/a>) \u0219i coodonator al unor proiecte de cercetare fundamental\u0103 \u0219i aplicativ\u0103 din cadrul programelor na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale de cercetare precum: studiul complex al zonei geodinamice Vrancea \u2013 Rom\u00e2nia \u0219i Reunion \u2013 Oceanul Indian,<a href=\"http:\/\/www.csc.matco.ro\/realizat.html\">\u00a0tehnologii neconven\u021bionale<\/a>\u00a0(proiectarea \u0219i realizarea de echipamente \u00een domeniul deform\u0103rii plastice a metalelor prin impuls magnetic, t\u0103ierii cu laser a materialelor, controlul magnetic al arcului electric la sudare cu plasm\u0103, etc. ).<br \/>\nFondator \u0219i director general al firmei ASTECH solution (www.astech.ro) ce valorific\u0103 economic conceptul original de Laborator Personal creat in 1987. Proiectantul produselor sub marca \u00eenregistrat\u0103 CONNECTUS ca ansamblu hard\/soft \u0219i servicii destinat\u00a0<a href=\"http:\/\/www.humanology.ro\/biblioteca\/ARTICOL_2008%5b1%5d.pdf\">dezvolt\u0103rii personale prin descoperire \u0219i comunicare \u00een retea<\/a>.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Autor al unui num\u0103r \u00eensemnat de articole stiintifice publicate \u00een reviste de specialitate din \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate, al unor serii de articole \u00een cotidiene precum Curentul, Jurnal de Bucure\u0219ti, al c\u0103r\u021bii \u201cSemin\u021be pentru alt\u0103 lume\u201d, ap\u0103rut\u0103 la Editura Nemira \u0219i Editura Eagle.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Florin Munteanu este membru titular al Academiei Oamenilor de \u0218tiin\u021b\u0103 din Rom\u00e2nia, Membru Corespondent al Academiei de \u0218tiin\u021be Tehnice din Rom\u00e2nia, secretar \u0218tiin\u021bific al Catedrei UNESCO de Geodinamic\u0103 din cadrul Institutului de Geodinamic\u0103 al Academiei Rom\u00e2ne, Pre\u0219edinte fondator al Centrului pentru Studii Complexe &#8211; Centru UNESCO, ini\u021biatorul \u0218colii Complementare Nexus.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Domenii de competen\u0163\u0103:<br \/>\nConsultan\u021b\u0103 \u0219i mentorat \u00een domeniul preg\u0103tirii resursei umane pentru o economie bazat\u0103 pe cunoa\u015ftere (mind building). Proiectarea \u0219i realizarea cadrului tehnic \u0219i conceptual pentru transferul de cuno\u0219tin\u021be \u015fi formarea de abilit\u0103\u0163i specifice lucrului \u00een echipe interdisciplinare capabile s\u0103 opereze eficient \u00eentr-o economie \u201cturbulent\u0103\u201d. Coordonarea activit\u0103\u021bilor pentru dezvoltare personal\u0103 continu\u0103 prin tehnici specifice unui \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt continuu.<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eVia\u021ba nu este numai un \u00eenveli\u0219, biosfera, ce acoper\u0103 un P\u0103m\u00e2nt inert, ci el \u00een totalitate este implicat \u00een aceast\u0103 evolu\u021bie fiind, \u00eempreun\u0103 cu rocile \u0219i a tmosfera, un component al unei entit\u0103\u021bi vii superioare, denumit\u0103 Gaia.\u2019\u2019 (autorii)<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":2700,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-2699","page","type-page","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"zion_builder_status":false,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2699","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2699"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/2699\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/edituravirtuala.ro\/editura\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2699"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}